1. Anunturi

2. Actiuni

3. Cunoasterea este puterea

1. Anunturi

1. 26-27 martie 2009 – Participarea SIEAR la forum de afaceri romano-spaniol - editia a-2-a - “Oportunitati de afaceri in sectorul constructiilor si instalatiilor” - Bucuresti, Romania.

2. Este finalizata elaborarea Normativului I7/2009 si se afla in ancheta publica pe pagina de web a SIEAR si al MDLPL.

3. S-a definitivat editia a-II-a a Manualului de Instalatii volumul IV – Instalatii Electrice. 4. A fost fixat programul actiunilor IEAS 15-18 septembrie 2009. SIEAR va asigura dezbaterile din ziua a-2-a – 16 septembrie 2009 cu urmatoarele teme ce se refera la noul Normativ I7/2009:
Dimineata:
Tema 1: Domeniile de aplicare ale Normativului I7/2009
Tema 2: Iluminatul de siguranta
Tema 3: Sisteme de pozare pentru conductoare si cabluri
Dupa amiaza:
Tema 4: Dimensionarea conductoarelor si cablurilor
Tema 5: Instalatii electrice speciale
Tema 6: Conditiile de utilizare a dispozitivelor de protectie cu amorsare impotriva trasnetului

2. Actiuni

915. 5.05.2009 – Semnarea unei Conventii cadru de colaborare intre:
Domnul Daniel Mateos Talio, in calitate de Presedinte – GRUPO COSMOS, Spania si domnul Dr. Ing. Niculae Mira, in calitate de Presedinte – SIEAR (Societatea de Instalatii Electrice si Automatizari din Romania). Textul integral al conventiei se gaseste pe site-ul SIEAR si aici.
Convenion marco de colaboracion
De una parte D. Daniel Mateos Talio, en su condicion de Presidente – GRUPO COSMOS
De otra D. Dr. Ing. Niculae Mira, actuando en su condicion de Presidente – SIEAR
Reconociendose mutuanmente la capacidad legal necesaria para suscribir el presente convenio
MANIFIESTAN
Suscribir un convenio de colaboracion lo mas amplio posible en las acciones que les son comunes, que permita y aumentar el intercambio de conocimientos y el aprovechamiento de los recursos personales y materiales que poseen, por ello proponen desarrollar su colaboracion en el marco de asesoramiento, divulgacion, investigacion, formacion, orientacion profesional, intercambios de delegaciones comerciales y de negocio, misiones de negocios, conferencias y seminarios o cualquier otro tipo que redunden en beneficio de ambas partes y en la representacion de los intereses de ambas partes tanto en territorio rumano en el territorio espanol.
En prueba de conformidad, una vez leido el convenio, se firma en el lugar y con fecha indicada, por duplicado y a un solo efecto
En Bucarest a 05 mayo de 2009

Conventie cadru de colaborare
De o parte Dl. Daniel Mateos Talio, in calitate de Presedinte – GRUPO COSMOS
De celalalta parte Dl. Dr. Ing. Niculae Mira, actionand in calitate de Presedinte – SIEAR
Recunoscandu-se mutual capacitatea legala necesara pentru semnarea acestei conventii
Hotarasc
Semnarea unei conventii de colaborare cat mai ampla pentru stabilirea unor actiuni comune care sa le permita imbunatatirea si cresterea schimbului de informatii precum si punerea la dispozitie a resurselor personale si materiale aflate la indemana, pentru aceasta propun dezvoltarea unei colaborari in cadrul consultantei, informarii, investigarii, formarii, orientarii profesionale, schimburi de delegatii comerciale si de afaceri, misiuni de afaceri, conferinte si seminarii sau al oricarui tip de colaborare care presupune beneficiu pentru ambele parti si pentru reprezentarea intereselor ambelor parti atat in teritoriul roman cat si pe teritoriul spaniol.
In conformitate cu cele declarate mai sus, odata citita aceasta conventie, se semneaza in locul si la data specificata mai jos in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
In Bucuresti la 5 mai 2009

3. Cunoasterea este puterea

Mesagerul Energetic – Nr. 91, mai 2009
Editorial – „Pavarea drumului catre un viitor energetic cu carbon redus pentru Europa” – Jose Manuel Durao Barroso – Presedintele Comisiei Europene

Domnule Secretar General [Philippe de Buck],

Doamnelor si domnilor,
Multumesc pentru invitatia de a vorbi astazi aici.
Tema intalnirii “Pavarea drumului catre un viitor energetic cu carbon redus pentru Europa” ar putea parea o alegere ciudata in mijlocul unei furtuni financiare. Dar trebuie sa avem grija sa nu lansam false dihotomii. Nu trebuie sa confundam crizele pe termen scurt cu imperativele pe termen lung. Institutiile UE si ale Statelor Membre care trebuie sa fie capabile sa rezolve provocarile financiare si dificultatile ridicate de insecuritatea energetica si de schimbarea climei.
Intr-adevar, nu putem amana astazi nevoia de modernizare a economiei Europene pentru a face fata provocarilor de maine. Trebuie sa fim capabili sa mergem si sa mestecam guma in acelasi timp. Dati-mi voie sa incep cu situatia financiara. Nu are rost sa ne prefacem: suntem in mijlocul unei crize foarte serioase. Importanta dimensiunii europene devine tot mai clara.
Desi am aratat ca sistemul european functioneaza, si ca leaderii Europei sunt gata sa faca sistemul sa functioneze, ar fi gresit sa ne aratam extrem de optimisti fata de situatia actuala. Va fi nevoie de un efort foarte hotarat, foarte bine coordonat, ca sa scoatem economia Europei la lumina. Nimeni nu ar trebui sa subestimeze dificultatile care ne stau in fata. Pe scurt despre provocarile specifice: avem trei seturi de probleme legate intre ele. Unul se refera la lichiditati. Un altul priveste caderea imprumuturilor interbancare. Al treilea set de probleme, pe cale de consecinta, se refera la increderea in bursa. Incercam, indeosebi cu privire la ultimul punct, sa asiguram o crestere a increderii pe termen scurt si un cadru regulatoriu adecvat pe termen mediu. De aceea am facut propuneri asupra necesarului de capital, de aceea ECOFIN a fost de acord ieri sa garanteze economiile clientilor bancii pana la suma minima de 50.000 euro.
Trebuie sa fim, de asemenea, gata sa analizam scheme mai consistente de garantare a depunerilor si sa privim mai atent la regulile contabile si la agentiile de rating. Si pe deasupra, trebuie sa folosim ajutoarele de stat si regulile concurentei in mod flexibil si inteligent dar si in deplina conformitate cu Tratatul, pentru a asigura respectarea principiilor Pietei Unice. Si asta nu ca un cec in alb oferit bancherilor sa-si achite nota de plata la pranz, ci pentru ca stabilitatea financiara este un bun public. Ne-am intalnit la Paris weekend-ul trecut, ca membri UE ai G8, pentru a reintari eforturile noastre comune pe mai departe. Am fost incurajat de bunavointa evidenta a participantilor de a-si coordona mai bine actiunile, dar si de a rezolva colectiv provocarile cu care ne confruntam. Avem nevoie disperata de o stabilitate financiara reinoita pentru a preveni efectele in cascada asupra restului economiei.
Dar sa nu uitam ca Strategia Lisabona reinnoita pentru Cresterea Economica si Locuri de Munca a facut ca Europa sa fie mai rezistenta in climatul actual. Unele intreprinderi din cateva State Membre ar fi fost intr-o pozitie mult mai proasta daca nu ar fi efectuat deja o parte din reformele agendei Lisabona. Desi nu trebuie sa ne complacem in automultumire niciodata, reformele si finantele publice sanatoase in economia reala au facut ca Europa sa fie mai productiva si mai capabila sa reziste la socurile economice si financiare.
Transformarea Europei intr-o economie cu carbon redus este un alt mod in care ne construim o Europa puternica. Cazul economic pentru pachetul legislativ este clar:
- Costurile schimbarii climei vor fi mult mai mari daca nu facem ajustari acum – pana la 20% din PIB anual, potrivit Raportului Stern. Noi credem ca putem limita costul impus de pachetul legislativ la numai 0,5%;
- Fara acest pachet, UE ar fi mult mai vulnerabila la socurile energetice, cu potentiale consecinte drastice pentru economiile noastre depindem deja de altii pentru circa 55% din necesitatile noastre si, aceasta dependenta ar putea sa creste la 70% pana in 2030;
- In sfarsit, schimbarea aduce mari oportunitati economice daca UE exploateaza avantajul celui care a facut prima miscare. Realizarea unei cote de 20% energie din surse regenerabile, de pilda ar putea insemna peste un milion de locuri de munca in sector pana in 2020.
De aceea este mai important ca oricand sa mergem inainte cu pachetul nostru in domeniul energiei si climei. Nu in pofida crizei financiare, ci, in parte, tocmai din cauza ei. Multumita, partial, viziunii si daruirii Presedintelui Sarkozy, si determinarii sale de a accelera ritmul negocierilor asupra pachetului privind energia si schimbarea climei, ramanem pe drumul cel bun pentru a obtine acordul politic asupra intregului pachet la, sau pana la, Consiliul European din decembrie, si a unui acord la prima citire in Parlamentul European. Acest lucru este esential. In Consiliile Europene succesive de pana anul trecut, si cu sprijinul politic deplin al parlamentului European, am repetat in mod unanim determinarea noastra de a ajunge la un acord asupra pachetului 20-20-20 pana in 2020. Acum sa trecem la fapte. Pe masura ce ne intreptam spre Conferinta Natiunilor Unite asupra Schimbarii Climei, din 2009, nu vad un alt mod mai clar de a arata lumii ca Europa este pregatita sa actioneze, nu numai sa vorbeasca. Dar desigur, este vorba de o negociere. Mai raman cateva aspecte majore – si dati-mi voie sa le trec in revista:
Primul este legat de industriile energo – intensive si ceea ce numim noi “scurgerea de carbon”, cu alte cuvinte, riscul ca legile stricte privind emisiile din Europa sa orienteze firmele catre tari in care nu exista astfel de legi. Recunosc acest risc. Stim cu totii ca industriile se afla sub o presiune reala in acest moment. Ingrijorarile lor sunt serioase si legitime si noi trebuie sa facem tot ce este necesar pentru a pastra locurile de munca in Europa, pentru a pastra industria in Europa. Un rezultat care ar duce atat emisiile cat si locurile de munca departe de Europa nu este acceptabil pentru Comisie.
Adevarul este ca nu putem raspunde ingrijorarilor industriilor energo-intensive fara a submina pachetul nostru de masuri. De aceea am venit cu o metodologie foarte clara de stabilire a sectoarelor si subsectoarelor energo-intensive care se confrunta cu “scurgeri de carbon”. Sunt decis sa dau asigurari legale industriilor energo-intensive ca interesele lor vor fi luate in seama. Al doilea aspect este echilibrul dintre Statele Membre – sub aspectul impartirii efortului – si intrebarea cum sa impartim veniturile noastre din licitatii, de exemplu.
Aceasta este o situatie clasica in care Comisia poate juca un rol important de broker cinstit (as suplinia aici ca, intr-adevar, am incercat din greu sa gasim centrul de echilibru in propunerea noastra initiala). Dar trebuie sa fiu clar: costurile mai mici, eforturile mai mici, avantajele mai mari pentru unele State Membre vor insemna costuri mai mari, eforturi mai mari, avantaje mai mici pentru altele. Pachetul asupra climei in intregime este un joc cu suma pozitiva, in proportie covarsitoare – iar noi trebuie sa gestionam cu grija aspectele legate de suma zero. Lucrul la care Comisia se opune totusi cu fermitate, este ceea ce ar putea submina arhitectura generala a pachetului. Astfel de idei nu numai ca maresc mult riscul de blocaj in negocierile noastre interne. Ele risca si subminarea pozitiei noastre in negocierile internationale, ca si integritatea ecologica a propunerilor. Doamnelor si domnilor, in orice clipa trebuie sa ne indreptam privirea spre viitor. Cand suntem coplesiti de astfel de chestiuni dificile, este important sa nu scapam din vedere un lucru extrem de serios. Imaginati-va ca pachetul e deja pus la punct si onoreaza promisiunea de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 20%, de crestere la 20% a cotei de energie din surse regenerabile si de imbunatatire a eficientei energetice cu 20%, toate pana in 2020. Multumita acestei activitati sustinute depuse cu succes, evaluarea noastra este ca necesarul UE de combustibili fosili din import in 2020 va fi aproximativ acelasi ca si azi. Asta datorita faptului ca productia autohtona de combustibili fosili in Europa este in declin.
Intr-o perioada de competitie globala tot mai mare pentru resursele in scadere de petrol si gaze ale unui numar tot mai mic de parteneri adesea nesiguri, implicatiile pe care le are acest lucru asupra economiilor noastre sunt clare. De fapt, pachetul pentru energie si nevoia de mai mare securitate se consolideaza reciproc. Schema de Comert cu Emisii va reduce cererea de petrol si gaze. Directiva surselor regenerabile va sport una din alternativele autohtone principale. Lucrul asupra eficientei energetice va ajuta de asemenea la reducerea cererii, iar crearea unei piete interne de energie este indispensabila – si aici eu sper eu foarte tare ca voi asista la un acord politic asupra ultimelor chestiuni restante in Consiliul European pentru Energie de vineri. Si, in sfarsit, continuarea stimularii unei dezbateri reale cu privire la viitorul energiei nucleare este de asemenea necesara. Energia nucleara reprezinta circa o treime din energia electrica produsa in Europa si reprezinta o sursa de energie cu carbon redus, sigura si competitiva. In acelasi timp, este clar ca un numar de State Membre asteapta un semnal clar cu privire la securitatea energetica, pe baza solidaritatii dintre Statele Membre. Asadar, desi avem nevoie de pachetul pentru energie si schimbarea climei pentru a reintari securitatea energetica, cred ca avem nevoie si de un plan de masuri asupra securitatii externe a energiei, pentru a consolida acest pachet. Un plan care sa inceapa sa ia in considerare provocarile cu care ne vom confrunta probabil in perioada 2020 si 2050.
Ma gandesc aici la lucruri ca:
- O abordare cu adevarat colectiva la infrastructura de baza, indeosebi conductele de gaze, pentru a aduce surse mai diversificate de energie in UE. Numeroase State Membre se bazeaza doar pe un singur furnizor pentru tot necesarul lor de gaze – aceasta este o problema pe care trebuie sa o rezolvam;
- O strategie mai laborioasa si mai organizata de crestere a interconexiunilor, astfel incat Statele Membre sa se poata ajuta unele pe altele in caz de intreruperi;
- O abordare mai comuna in incheierea afacerilor de furnizare de energie cu terte tari. In mod ideal, vom vorbi pe o singura voce in negocierile cu terte tari. Dar a lucra mai bine impreuna nu inseamna o confruntare – asa cum noi cautam siguranta aprovizionarii, tot asa furnizorii externi cauta siguranta cererii.
A doua noastra Analiza Strategica in domeniul Energie, care va aparea in luna noiembrie, cuprinde mai multe detalii despre ceea ce trebuie facut cu privire la substantialitatea, competitivitatea si securitatea furnizarii. Vom veni si cu propuneri privind mecanismele de criza si stocurile de petrol si gaze; eficienta energetica, si, dar nu in ultimul rand, mai buna utilizare a surselor de energie autohtone ale UE.
Asta inseamna dezvoltarea la maximum a potentialului de resurse regenerabile al UE. Asta inseamna imbunatatirea tehnologiei de capturare si stocare a carbonului, pentru a pastra carbunele in mix-ul energetic. Si mai inseamna a pastra deschisa optiunea energiei nucleare pentru acele State Membre care doresc sa o foloseasca.
Ultimul lucru pe care as dori sa-l mentionez este ca Analiza Strategica in domeniul Energiei va incep si procesul de formularea a unui raspuns al UE la provocarile cu care ne vom confrunta dupa 2020, si stiu ca acestea sunt tocmai chestiunile pe care le veti discuta dumneavoastra aici, la aceasta conferinta:
- Eliminarea carbonului din sisteme de energie ale UE pana in 2050.
- Sfarsitul dependentei petroliere.
- Constructia de cladiri cu emisii zero.
- Construirea unei retele electrice inteligente, interconectate, descentralizate care sa incorporeze mii, chiar milioane de furnizorii mici si micro de energie regenerabila.
Sunt aceste idei, asa cum cred eu, valul viitorului? Sau, in lumina crizei economice, doar vise irealizabile?
Tot ce va pot spune este ca aceasta conferinta demonstraza ca multe intreprinderi investesc capital pretios in gasirea de noi solutii. Ele privesc deja spre viitor. Comisia Europeana este hotarata se se asigure ca toti factorii decidenti, toti cetatenii sunt pe deplin constienti de consecintele lipsei de actiune. Suntem gata sa ne incercam sansele intr-o lume in care cererea de combustibili fosili creste la nesfarsit si oferta scade?
Sa depindem tot mai mult de terte tari pentru energie? Sa renuntam la avantajul de a fi facut prima miscare catre o societate sustenabila cu carbon redus?
Si, in cele din urma, sa ne jucam cu viitorul planetei noastre? Nu cred asta. Eu cred ca atat interesal propriu cat si nevoile generatiilor viitoare impun actiune.

Doamnelor si domnilor,
Nu vreau sa minimalizam provocarile ce ne stau in fata in finalizarea pachetului istoric de masuri in domeniul energiei si schimbarii climei, si in negocierea unui acord international vital la Copenhaga in 2009. Nici un politician nu ar trebui sa pretinda ca noi putem cere pur si simplu guvernelor sau votantilor sa nu-si faca griji pentru problemele pe termen scurt sau sa se gandeasca doar la viitor. Dar am convingerea ca pachetul va trece anul acesta, si ca vom gasi punctul corect de compromis. Cladind pe propriile noastre eforturi, calitatea si seriozitatea muncii noastre continuate atat in Parlament cat si in Consiliu stau drept marturie pentru continua determinare a tuturor partilor de a ajunge la un acord anul acesta si de a face un pas important inspre viitorul energetic cu carbon redes al Europei. Va multumesc pentru atentie.
Sursa: Mesagerul Energetic Nr. 91, Mai 2009
Alte titluri din revista:
- Politici si sub-strategii pentru utilizarea resurselor energetice din Romania;
- Conservarea calitatii mediului prin denoxarea gazelor de ardere utilizand descarcarea corona si microunde;
- Spectrul amenintator al incalzirii globale trebuie sa constituie prioritatea actuala a intregii omeniri Statele membre aproba propunerea Comisiei de a reduce consumul de energie electrica in pozitie de “asteptare” (standby);
- Conferinta “Sisteme mai curate de combustibili fosili Contributii ale cercetarii romanesti”;
- “Furnizarea gazelor si crizele financiare: Cum le-ar putea face fata Europa?”;
- Sisteme geoinformatice pentru electroenergetica (GIS);
- Conferinta “Monitorizarea resurselor energetice in Romania” 25 iunie 2009, CCIB, Sala Dacia.